Re: devotiune

Fata in fata cu sine insusi, ca intr-o oglinda, maestrul si-a pus inca o data intrebarea "cine sint"? Apoi, privind in amanunt la chipul sau, la tasaturile fetei, la statura si imbracaminte care ii invaluie corpul, la trup, singe si oase, a zis in gind "nu sint nici asta, nici asta, nici asta..." In final a ramas un simplu "nu sint". Marea iluzie a maestrului a fost "nu sint".

Imi place mai mult Buddha cind spune ca totul e vid si chiar vidul e vid. Dar cum traduci asta in viata? Nu e oare o detasare totala? Si cum sa distingi detasarea maestrului (Buddha) de inertia si indiferenta ("laisser faire") omului de rind?

Aici intervine devotiunea! Ciudat sentiment, care lipseste in lumea moderna dominata de eul material(istic).



Editat de 1 ori. Ultima editare la 14/07/2022 04:42 by admin.

In primul paragraf, maestrul spune "nu sunt" ... pare ceva categoric in acest "nu sunt"... "(eu) nu sunt"..., "eul" pare ca inca mai exista...fie el ca si o umbra, ceea ce pare ca maestrul nu ar fi total detasat de propriul eu ...
"Marea iluzie a maestrului a fost "nu sunt" "- perfect normal! "Nu sunt " este o definitzie, te inchide intr-un tipar(limiteaza), creaza dihotomii , iar..."inteleptul nu are preferintze...". Daca te definesti astfel, ai cuprins doar jumatate de realitate ... " nu sunt" te pune in opozitie cu celelalte lucruril care exista(sunt) ... si chiar daca nu exista nimic , tot exista ceva "care este"... vidul este! Iar daca tu "nu esti"... este posibil sa ramai pe afara... daca tu nu esti si vidul este , este posibil ca tu si cu vidul sa ramaneti in tabere (jumatati) diferite

In al doilea paragraf, Buddha spune "forma este vid", ca si cum toate formele, inclusiv a lui, sunt vid. Astfel, forma sa se pierde printre altele , fara distinctii personale, preferinte ...si prin asta , formularea pare mai profunda, inteleapta, iluminata ... cu sigurantza, chiar este...

"Si cum sa distingi detasarea maestrului (Buddha) de inertia si indiferenta ("laisser faire") omului de rind?" - asta este o intrebare de mare rang ... dar incerc si eu sa raspund : maestrul stie de ce este detasat, pe cand omul de rand merge pe liniile trasate de propria inertie si habar nu are de ce o face...



Editat de 1 ori. Ultima editare la 14/07/2022 04:56 by admin.

De fapt am scris aceasta meditatie gindidu-ma la Ramana Maharshi. Totusi, Ramana a depasit conditia mintii pline pentru ca el a pornit de la experienta sinelui pe care a trait-o pe viu in afara mintii (dupa declaratia lui).

Dar Buddha este mai aproape de mine (si desigur Lao-tzu si Chuang-tzu). Chiar din cuvintele lor ghicesti realizarea vidului.

Nepasarea omului marunt nu este totuna cu detasarea maestrului. La un moment dat, un student roman care avea o bursa in China mi-a cerut o intrevedere ca sa colaboram la niste materiale. Mi-a zis ca in China a fost impresionat de "detasarea" chinezilor ca si cum toti, in masa, ar fi realizati in sens spiritual, desigur. I-am zis sa nu se mire pentru ca in Romania nepasarea (nesimtirea) sint la ele acasa si de studiat. Omul a parut total socat de aceasta remarca deoarece el credea ca daca esti total indiferent la lucruri, nepasator, nesimtit, atunci esti in Tao. O confuzie tipica pe care o comit studentii pentru ca invata cu profesori de tip academici, adica fara experienta vie.



Editat de 1 ori. Ultima editare la 14/07/2022 04:46 by admin.