Re: Lamurire Wu-Wei

Am adunat din cateva cursuri numai concluzia, de fapt, mi-am luat cateva notite referitor la conceptul de wu-wei ca sa-l inteleg mai bine. Din punctul meu de vedere am gasit o contradictie. Pun mai jos doua concluzii din doua cursuri diferite:

Din Nivelul 1 Lectia 7

Quote
Revenind la nonacţiune trebuie să conchidem că acest concept nu înseamnă neapărat
acţiune spontană sau lipsa intenţiei deliberate. După cum am văzut în exemplul cu
pescăruşii, nonacţiunea trebuie pusă în legătură cu gîndirea liberă - este consecinţa practicii
vidului (vidul mental)

Din cursul Lao-tzu si Tao-te Ching Lectia 5

Quote
Să recapitulăm, wu-wei (nondoing) nu este simplă pasivitate - ca la Max Kaltenmark şi la
adepţii taoismului monahic - ci acţiune. O acţiune, īnsă, lipsită de factorul subiectiv, de
dorinţă - o acţiune care face ce trebuie făcut. Această metodă ("cale") este recomandată de Lao-tzu tuturor oamenilor politici

Ok. Deci in prima concluzie se spune ca wu-wei nu înseamnă neapărat acţiune spontană sau lipsa intenţiei deliberate., iar in a doua concluzie spune: O acţiune, īnsă, lipsită de factorul subiectiv, de dorinţă - o acţiune care face ce trebuie făcut.

Deci implica sau nu factorul subiectiv, intentia deliberata ? Intr-adevar in prima concluzie avem de-a face cu practica vidului mental si consecintele lui, iar in a doua concluzie e vb de actiunea in sine. Totusi in mintea mea nu e clar ce si cum..

Sorin a scris:
-------------------------------------------------------
> Am adunat din cateva cursuri numai concluzia, de
> fapt, mi-am luat cateva notite referitor la
> conceptul de wu-wei ca sa-l inteleg mai bine. Din
> punctul meu de vedere am gasit o contradictie. Pun
> mai jos doua concluzii din doua cursuri diferite:
>
> Din Nivelul 1 Lectia 7
>
>

Quote
Revenind la nonacţiune trebuie să
> conchidem că acest concept nu înseamnă neapărat
> acţiune spontană sau lipsa intenţiei deliberate.
> După cum am văzut în exemplul cu
> pescăruşii, nonacţiunea trebuie pusă în legătură
> cu gîndirea liberă - este consecinţa practicii
> vidului (vidul mental)
>
>

>
> Din cursul Lao-tzu si Tao-te Ching Lectia 5
>
>

Quote
Să recapitulăm, wu-wei (nondoing) nu este
> simplă pasivitate - ca la Max Kaltenmark şi la
> adepţii taoismului monahic - ci acţiune. O
> acţiune, īnsă, lipsită de factorul subiectiv, de
> dorinţă - o acţiune care face ce trebuie făcut.
> Această metodă ("cale") este recomandată de
> Lao-tzu tuturor oamenilor politici
>
>

>
> Ok. Deci in prima concluzie se spune ca wu-wei
> nu înseamnă neapărat acţiune spontană sau lipsa
> intenţiei deliberate., iar in a doua concluzie
> spune: O acţiune, īnsă, lipsită de factorul
> subiectiv, de dorinţă - o acţiune care face ce
> trebuie făcut.
>
> Deci implica sau nu factorul subiectiv, intentia
> deliberata ? Intr-adevar in prima concluzie avem
> de-a face cu practica vidului mental si
> consecintele lui, iar in a doua concluzie e vb de
> actiunea in sine. Totusi in mintea mea nu e clar
> ce si cum..

Fiecare explicatie e data in contextul respectiv:parabola pescarusilor sau M Kaltenmark. Factorul subiectiv este absent in ambele.

Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă neapărat actiune spontană sau lipsa intentiei deliberate" prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci numai gandire liberă.

Sorin a scris:
-------------------------------------------------------
> Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă neapărat
> actiune spontană sau lipsa intentiei deliberate"
> prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci numai
> gandire liberă.

Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge cu curentul, nu impotriva lui. Mai poate insemna actiune dezinteresata cind esti angajat intr-o actiune sociala.

admin a scris:
-------------------------------------------------------
> Sorin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă
> neapărat
> > actiune spontană sau lipsa intentiei
> deliberate"
> > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci numai
> > gandire liberă.
>
> Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge cu
> curentul, nu impotriva lui. Mai poate insemna
> actiune dezinteresata cind esti angajat intr-o
> actiune sociala.

Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a actiona nu din ambitie care vine din dorinta, nu ? Pentru ca daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim intr-un cerc.

Sorin a scris:
-------------------------------------------------------
> admin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > Sorin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă
> > neapărat
> > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > deliberate"
> > > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci numai
> > > gandire liberă.
> >
> > Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge cu
> > curentul, nu impotriva lui. Mai poate insemna
> > actiune dezinteresata cind esti angajat intr-o
> > actiune sociala.
>
> Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a actiona nu
> din ambitie care vine din dorinta, nu ? Pentru ca
> daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim intr-un
> cerc.

Cum adica ne dorim sa nu dorim?

Sigur ca si ambitia e distrugatoare. Chuang-tzu o compara cu sabia celebra Mou, care taie tot. Deci o unealta a distrugerii.

admin a scris:
-------------------------------------------------------
> Sorin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > admin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > Sorin a scris:
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă
> > > neapărat
> > > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > > deliberate"
> > > > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci
> numai
> > > > gandire liberă.
> > >
> > > Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge cu
> > > curentul, nu impotriva lui. Mai poate insemna
> > > actiune dezinteresata cind esti angajat
> intr-o
> > > actiune sociala.
> >
> > Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a actiona
> nu
> > din ambitie care vine din dorinta, nu ? Pentru
> ca
> > daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim intr-un
> > cerc.
>
> Cum adica ne dorim sa nu dorim?
>
> Sigur ca si ambitia e distrugatoare. Chuang-tzu o
> compara cu sabia celebra Mou, care taie tot. Deci
> o unealta a distrugerii.

Adica din taoism am inteles ca dorintele noastre ne indeparteaza de realitate fortandu-ne sa nu tinem seama de conditiile realitatii care se impum. Prin urmare ne-am dori sa nu dorim. Ceva de genul in crestinism care vede dorintele ca pe niste ispite rele..

Sorin a scris:
-------------------------------------------------------
> admin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > Sorin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > admin a scris:
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > Sorin a scris:
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă
> > > > neapărat
> > > > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > > > deliberate"
> > > > > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci
> > numai
> > > > > gandire liberă.
> > > >
> > > > Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge
> cu
> > > > curentul, nu impotriva lui. Mai poate
> insemna
> > > > actiune dezinteresata cind esti angajat
> > intr-o
> > > > actiune sociala.
> > >
> > > Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a actiona
> > nu
> > > din ambitie care vine din dorinta, nu ?
> Pentru
> > ca
> > > daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim
> intr-un
> > > cerc.
> >
> > Cum adica ne dorim sa nu dorim?
> >
> > Sigur ca si ambitia e distrugatoare. Chuang-tzu
> o
> > compara cu sabia celebra Mou, care taie tot.
> Deci
> > o unealta a distrugerii.
>
> Adica din taoism am inteles ca dorintele noastre
> ne indeparteaza de realitate fortandu-ne sa nu
> tinem seama de conditiile realitatii care se
> impum. Prin urmare ne-am dori sa nu dorim. Ceva de
> genul in crestinism care vede dorintele ca pe
> niste ispite rele..

Dimpotriva. Altfel de ce ar mai fi inventat I-ching, un oracol care ne arata exact daca dorintele noastre se vor implini, cu ce conditii, sau nu. Nicio legatura cu crestinismul. Taoistii sint oameni practici care se bucura de viata.

admin a scris:
-------------------------------------------------------
> Sorin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > admin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > Sorin a scris:
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > admin a scris:
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > Sorin a scris:
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > Pe mine ma incurca expresia "nu
> înseamnă
> > > > > neapărat
> > > > > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > > > > deliberate"
> > > > > > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci
> > > numai
> > > > > > gandire liberă.
> > > > >
> > > > > Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge
> > cu
> > > > > curentul, nu impotriva lui. Mai poate
> > insemna
> > > > > actiune dezinteresata cind esti angajat
> > > intr-o
> > > > > actiune sociala.
> > > >
> > > > Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a
> actiona
> > > nu
> > > > din ambitie care vine din dorinta, nu ?
> > Pentru
> > > ca
> > > > daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim
> > intr-un
> > > > cerc.
> > >
> > > Cum adica ne dorim sa nu dorim?
> > >
> > > Sigur ca si ambitia e distrugatoare.
> Chuang-tzu
> > o
> > > compara cu sabia celebra Mou, care taie tot.
> > Deci
> > > o unealta a distrugerii.
> >
> > Adica din taoism am inteles ca dorintele
> noastre
> > ne indeparteaza de realitate fortandu-ne sa nu
> > tinem seama de conditiile realitatii care se
> > impum. Prin urmare ne-am dori sa nu dorim. Ceva
> de
> > genul in crestinism care vede dorintele ca pe
> > niste ispite rele..
>
> Dimpotriva. Altfel de ce ar mai fi inventat
> I-ching, un oracol care ne arata exact daca
> dorintele noastre se vor implini, cu ce conditii,
> sau nu. Nicio legatura cu crestinismul. Taoistii
> sint oameni practici care se bucura de viata.


Concret la ce se refera expresia: "Golirea de dorinţe este cheia realizării armoniei totale cu Tao" din articolul https://www.taoismonline.xyz/despre-vidare/

sau "Trebuie să fii fără dorinţă
Dacă vrei să-i sondezi adîncimea (lui Tao).

Dacă însă nu renunţi la dorinţă
Nu vei trece dincolo de aparenţa lui (Tao)."

Din aceste randuri eu inteleg ca dorintele noastre sint dimpotriva un lucru mai degraba ceva negativ ? Ce inseamna pana la urma "gol de dorinte" sau "sa fii fara dorinte" ? Explicatia din text nu ma lamureste, nu inteleg.

Pentru mine e asa: daca dai curs dorintelor fara sa tii seama de conditii te indepartezi de realitate(Tao), aici eu inteleg acea ambitie care vrea cu tot dinadinsul sa-si atinga scopul, in felul acesta viata poate lua o intorsatura catastrofala. Nu rareori vedem obsedatii care nu se pot desprinde de dorinta lor care pana intr-acolo incat isi dau chiar si viata sau pierd tot ce aveau mai bun in viata lor. Ma gandesc la sabia care taie tot.

Am mai observat ceva ca atunci cand dorinta ne domina nici macar nu mai traim acea stare a realitatii vii, ci esti cumva blurat de dorintele tale care se invart continuu in mintea ta. Si asta cred ca se refera la paragraful cu "Daca nu renunti la dorinta, nu vei trece de aparanta lui Tao".

Pe de alta parte ma gandesc si la ce ati scris dvs mai sus, legat de I-Ching si dorintele noastre. Ok, sa inteleg ca el ne ajuta sa ne indeplinim dorintele, dar cred ca eu doresc sa inteleg altceva. Vreau sa inteleg care e problema taoismului cu dorintele, vreau sa stiu daca am inteles corect lucrurile.

Ca sa fie clar: eu am inteles ca vidul mental nu poate fi niciodata atins atata timp cat mintea noastra e condusa de dorinte, iluzii, vise, prejudecati, idei preconcepute si bucati de realitati. Eu observ ca daca renunt sa mai cred in aceste prejudecati si parti ale realitatii, mintea mea incepe sa vada lumea cu totul altfel, ca un nou inceput, ca ceva care abia urmeaza sa se intample. Pentru ca daca universul e intr-o continuu schimbare, si la asta trebuie sa meditez aproape continuu, altfel am observat ca ma intorc la vechile tipare de gandire, totul devine ca nou, banalitatea si plictiseala dispar, de exemplu. Pacat ca starea asta mentala nu tine mult, trebuie sa o exersezi continuu, sa tot meditezi la schimbare, nu stiu daca candva va fi permanenta.

Sorin a scris:
-------------------------------------------------------
> admin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > Sorin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > admin a scris:
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > Sorin a scris:
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > admin a scris:
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > Sorin a scris:
> > > > > >
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > > Pe mine ma incurca expresia "nu
> > înseamnă
> > > > > > neapărat
> > > > > > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > > > > > deliberate"
> > > > > > > prin care eu intelegeam ca nu e asa,
> ci
> > > > numai
> > > > > > > gandire liberă.
> > > > > >
> > > > > > Lipsa dorintei este esentiala. Omul
> merge
> > > cu
> > > > > > curentul, nu impotriva lui. Mai poate
> > > insemna
> > > > > > actiune dezinteresata cind esti angajat
> > > > intr-o
> > > > > > actiune sociala.
> > > > >
> > > > > Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a
> > actiona
> > > > nu
> > > > > din ambitie care vine din dorinta, nu ?
> > > Pentru
> > > > ca
> > > > > daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim
> > > intr-un
> > > > > cerc.
> > > >
> > > > Cum adica ne dorim sa nu dorim?
> > > >
> > > > Sigur ca si ambitia e distrugatoare.
> > Chuang-tzu
> > > o
> > > > compara cu sabia celebra Mou, care taie
> tot.
> > > Deci
> > > > o unealta a distrugerii.
> > >
> > > Adica din taoism am inteles ca dorintele
> > noastre
> > > ne indeparteaza de realitate fortandu-ne sa
> nu
> > > tinem seama de conditiile realitatii care se
> > > impum. Prin urmare ne-am dori sa nu dorim.
> Ceva
> > de
> > > genul in crestinism care vede dorintele ca pe
> > > niste ispite rele..
> >
> > Dimpotriva. Altfel de ce ar mai fi inventat
> > I-ching, un oracol care ne arata exact daca
> > dorintele noastre se vor implini, cu ce
> conditii,
> > sau nu. Nicio legatura cu crestinismul.
> Taoistii
> > sint oameni practici care se bucura de viata.
>
>
> Concret la ce se refera expresia: "Golirea de
> dorinţe este cheia realizării armoniei totale cu
> Tao" din articolul
> https://www.taoismonline.xyz/despre-vidare/
>
> sau "Trebuie să fii fără dorinţă
> Dacă vrei să-i sondezi adîncimea (lui Tao).
>
> Dacă însă nu renunţi la dorinţă
> Nu vei trece dincolo de aparenţa lui (Tao)."
>
> Din aceste randuri eu inteleg ca dorintele noastre
> sint dimpotriva un lucru mai degraba ceva negativ
> ? Ce inseamna pana la urma "gol de dorinte" sau
> "sa fii fara dorinte" ? Explicatia din text nu ma
> lamureste, nu inteleg.
>
> Pentru mine e asa: daca dai curs dorintelor fara
> sa tii seama de conditii te indepartezi de
> realitate(Tao), aici eu inteleg acea ambitie care
> vrea cu tot dinadinsul sa-si atinga scopul, in
> felul acesta viata poate lua o intorsatura
> catastrofala. Nu rareori vedem obsedatii care nu
> se pot desprinde de dorinta lor care pana
> intr-acolo incat isi dau chiar si viata sau pierd
> tot ce aveau mai bun in viata lor. Ma gandesc la
> sabia care taie tot.
>
> Am mai observat ceva ca atunci cand dorinta ne
> domina nici macar nu mai traim acea stare a
> realitatii vii, ci esti cumva blurat de dorintele
> tale care se invart continuu in mintea ta. Si asta
> cred ca se refera la paragraful cu "Daca nu
> renunti la dorinta, nu vei trece de aparanta lui
> Tao".
>
> Pe de alta parte ma gandesc si la ce ati scris dvs
> mai sus, legat de I-Ching si dorintele noastre.
> Ok, sa inteleg ca el ne ajuta sa ne indeplinim
> dorintele, dar cred ca eu doresc sa inteleg
> altceva. Vreau sa inteleg care e problema
> taoismului cu dorintele, vreau sa stiu daca am
> inteles corect lucrurile.
>
> Ca sa fie clar: eu am inteles ca vidul mental nu
> poate fi niciodata atins atata timp cat mintea
> noastra e condusa de dorinte, iluzii, vise,
> prejudecati, idei preconcepute si bucati de
> realitati. Eu observ ca daca renunt sa mai cred in
> aceste prejudecati si parti ale realitatii, mintea
> mea incepe sa vada lumea cu totul altfel, ca un
> nou inceput, ca ceva care abia urmeaza sa se
> intample. Pentru ca daca universul e intr-o
> continuu schimbare, si la asta trebuie sa meditez
> aproape continuu, altfel am observat ca ma intorc
> la vechile tipare de gandire, totul devine ca nou,
> banalitatea si plictiseala dispar, de exemplu.
> Pacat ca starea asta mentala nu tine mult, trebuie
> sa o exersezi continuu, sa tot meditezi la
> schimbare, nu stiu daca candva va fi permanenta.

Ultimul paragraf e OK pe planul meditatiei. In viata curenta insa iti faci planuri asa ca apeleaza la I-ching.

admin a scris:
-------------------------------------------------------
> Sorin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > admin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > Sorin a scris:
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > admin a scris:
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > Sorin a scris:
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > admin a scris:
> > > > > >
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > > Sorin a scris:
> > > > > > >
> > > > > >
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > > > Pe mine ma incurca expresia "nu
> > > înseamnă
> > > > > > > neapărat
> > > > > > > > actiune spontană sau lipsa
> intentiei
> > > > > > > deliberate"
> > > > > > > > prin care eu intelegeam ca nu e
> asa,
> > ci
> > > > > numai
> > > > > > > > gandire liberă.
> > > > > > >
> > > > > > > Lipsa dorintei este esentiala. Omul
> > merge
> > > > cu
> > > > > > > curentul, nu impotriva lui. Mai poate
> > > > insemna
> > > > > > > actiune dezinteresata cind esti
> angajat
> > > > > intr-o
> > > > > > > actiune sociala.
> > > > > >
> > > > > > Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a
> > > actiona
> > > > > nu
> > > > > > din ambitie care vine din dorinta, nu ?
> > > > Pentru
> > > > > ca
> > > > > > daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim
> > > > intr-un
> > > > > > cerc.
> > > > >
> > > > > Cum adica ne dorim sa nu dorim?
> > > > >
> > > > > Sigur ca si ambitia e distrugatoare.
> > > Chuang-tzu
> > > > o
> > > > > compara cu sabia celebra Mou, care taie
> > tot.
> > > > Deci
> > > > > o unealta a distrugerii.
> > > >
> > > > Adica din taoism am inteles ca dorintele
> > > noastre
> > > > ne indeparteaza de realitate fortandu-ne sa
> > nu
> > > > tinem seama de conditiile realitatii care
> se
> > > > impum. Prin urmare ne-am dori sa nu dorim.
> > Ceva
> > > de
> > > > genul in crestinism care vede dorintele ca
> pe
> > > > niste ispite rele..
> > >
> > > Dimpotriva. Altfel de ce ar mai fi inventat
> > > I-ching, un oracol care ne arata exact daca
> > > dorintele noastre se vor implini, cu ce
> > conditii,
> > > sau nu. Nicio legatura cu crestinismul.
> > Taoistii
> > > sint oameni practici care se bucura de viata.
> >
> >
> > Concret la ce se refera expresia: "Golirea de
> > dorinţe este cheia realizării armoniei totale
> cu
> > Tao" din articolul
> > https://www.taoismonline.xyz/despre-vidare/
> >
> > sau "Trebuie să fii fără dorinţă
> > Dacă vrei să-i sondezi adîncimea (lui Tao).
> >
> > Dacă însă nu renunţi la dorinţă
> > Nu vei trece dincolo de aparenţa lui (Tao)."
> >
> > Din aceste randuri eu inteleg ca dorintele
> noastre
> > sint dimpotriva un lucru mai degraba ceva
> negativ
> > ? Ce inseamna pana la urma "gol de dorinte" sau
> > "sa fii fara dorinte" ? Explicatia din text nu
> ma
> > lamureste, nu inteleg.
> >
> > Pentru mine e asa: daca dai curs dorintelor
> fara
> > sa tii seama de conditii te indepartezi de
> > realitate(Tao), aici eu inteleg acea ambitie
> care
> > vrea cu tot dinadinsul sa-si atinga scopul, in
> > felul acesta viata poate lua o intorsatura
> > catastrofala. Nu rareori vedem obsedatii care
> nu
> > se pot desprinde de dorinta lor care pana
> > intr-acolo incat isi dau chiar si viata sau
> pierd
> > tot ce aveau mai bun in viata lor. Ma gandesc
> la
> > sabia care taie tot.
> >
> > Am mai observat ceva ca atunci cand dorinta ne
> > domina nici macar nu mai traim acea stare a
> > realitatii vii, ci esti cumva blurat de
> dorintele
> > tale care se invart continuu in mintea ta. Si
> asta
> > cred ca se refera la paragraful cu "Daca nu
> > renunti la dorinta, nu vei trece de aparanta
> lui
> > Tao".
> >
> > Pe de alta parte ma gandesc si la ce ati scris
> dvs
> > mai sus, legat de I-Ching si dorintele noastre.
> > Ok, sa inteleg ca el ne ajuta sa ne indeplinim
> > dorintele, dar cred ca eu doresc sa inteleg
> > altceva. Vreau sa inteleg care e problema
> > taoismului cu dorintele, vreau sa stiu daca am
> > inteles corect lucrurile.
> >
> > Ca sa fie clar: eu am inteles ca vidul mental
> nu
> > poate fi niciodata atins atata timp cat mintea
> > noastra e condusa de dorinte, iluzii, vise,
> > prejudecati, idei preconcepute si bucati de
> > realitati. Eu observ ca daca renunt sa mai cred
> in
> > aceste prejudecati si parti ale realitatii,
> mintea
> > mea incepe sa vada lumea cu totul altfel, ca un
> > nou inceput, ca ceva care abia urmeaza sa se
> > intample. Pentru ca daca universul e intr-o
> > continuu schimbare, si la asta trebuie sa
> meditez
> > aproape continuu, altfel am observat ca ma
> intorc
> > la vechile tipare de gandire, totul devine ca
> nou,
> > banalitatea si plictiseala dispar, de exemplu.
> > Pacat ca starea asta mentala nu tine mult,
> trebuie
> > sa o exersezi continuu, sa tot meditezi la
> > schimbare, nu stiu daca candva va fi
> permanenta.
>
> Ultimul paragraf e OK pe planul meditatiei. In
> viata curenta insa iti faci planuri asa ca
> apeleaza la I-ching.


Problema cu I-Ching e ca, am observat ca mintea mea nu vrea sa creada il el. Cred ca trebuie sa-l folosesc mai des ca sa ma conving cumva ca chiar functioneaza. Aveti o recomandare legat de problema asta ? Cred ca multe minti din ziua de azi se lupta cu treaba asta.

admin a scris:
-------------------------------------------------------
> Sorin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > admin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > Sorin a scris:
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > admin a scris:
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > Sorin a scris:
> > > > >
> > > >
> > >
> >
> -------------------------------------------------------
> > > > > > Pe mine ma incurca expresia "nu
> înseamnă
> > > > > neapărat
> > > > > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > > > > deliberate"
> > > > > > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci
> > > numai
> > > > > > gandire liberă.
> > > > >
> > > > > Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge
> > cu
> > > > > curentul, nu impotriva lui. Mai poate
> > insemna
> > > > > actiune dezinteresata cind esti angajat
> > > intr-o
> > > > > actiune sociala.
> > > >
> > > > Dar lipsa dorintei înseamnă de fapt a
> actiona
> > > nu
> > > > din ambitie care vine din dorinta, nu ?
> > Pentru
> > > ca
> > > > daca ne dorim sa nu dorim, ne invartim
> > intr-un
> > > > cerc.
> > >
> > > Cum adica ne dorim sa nu dorim?
> > >
> > > Sigur ca si ambitia e distrugatoare.
> Chuang-tzu
> > o
> > > compara cu sabia celebra Mou, care taie tot.
> > Deci
> > > o unealta a distrugerii.
> >
> > Adica din taoism am inteles ca dorintele
> noastre
> > ne indeparteaza de realitate fortandu-ne sa nu
> > tinem seama de conditiile realitatii care se
> > impum. Prin urmare ne-am dori sa nu dorim. Ceva
> de
> > genul in crestinism care vede dorintele ca pe
> > niste ispite rele..
>
> Dimpotriva. Altfel de ce ar mai fi inventat
> I-ching, un oracol care ne arata exact daca
> dorintele noastre se vor implini, cu ce conditii,
> sau nu. Nicio legatura cu crestinismul. Taoistii
> sint oameni practici care se bucura de viata.

Vreau sa fac o precizare. Sa nu se inteleaga din mesajul ca sint chipurile contra dorintelor, adica genul acela de om frustrat care-si neaga dorintele si incearca sa-si sovedeasca prin asta nu stiu ce mandrie spirituala, nu, ci doar incerc sa inteleg care-i treaba.

admin a scris:
-------------------------------------------------------
> Sorin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă
> neapărat
> > actiune spontană sau lipsa intentiei
> deliberate"
> > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci numai
> > gandire liberă.
>
> Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge cu
> curentul, nu impotriva lui. Mai poate insemna
> actiune dezinteresata cind esti angajat intr-o
> actiune sociala.


Ce vreti sa spuneti cu ultima fraza ? [Angajarea sociala dezinteresata] Nu sint sigur ca am inteles..

Sorin a scris:
-------------------------------------------------------
> admin a scris:
> -------------------------------------------------------
> > Sorin a scris:
> >
> -------------------------------------------------------
> > > Pe mine ma incurca expresia "nu înseamnă
> > neapărat
> > > actiune spontană sau lipsa intentiei
> > deliberate"
> > > prin care eu intelegeam ca nu e asa, ci numai
> > > gandire liberă.
> >
> > Lipsa dorintei este esentiala. Omul merge cu
> > curentul, nu impotriva lui. Mai poate insemna
> > actiune dezinteresata cind esti angajat intr-o
> > actiune sociala.
>
>
> Ce vreti sa spuneti cu ultima fraza ? [Angajarea
> sociala dezinteresata] Nu sint sigur ca am
> inteles..

Bunul samaritean, de pilda, il ajuta pe iudeu total dezinteresat, fara a cere rasplata.